Tratamente Oftalmologice la Clinica OcuCenter
Prescrierea corecției optice cu lentile aeriene sau de contact este un serviciu fundamental oferit de medicul oftalmolog pentru diagnosticarea și corectarea diverselor tulburări vizuale. Iată o descriere detaliată a acestui serviciu:
- Consultarea inițială:
- Pacientul se prezintă la clinica oftalmologică pentru o evaluare vizuală.
- Medicul oftalmolog începe prin a discuta simptomele vizuale ale pacientului și istoricul medical al acestuia.
- Testarea vederii:
- Utilizând un optotip (de obicei, un tabel cu litere de diferite dimensiuni), medicul evaluează acuitatea vizuală a pacientului cu și fără corecție optică actuală.
- Pe baza rezultatelor, medicul poate determina dacă pacientul suferă de miopie, hipermetropie, astigmatism sau presbiopie.
- Refractometria:
- Este un test care determină prescripția exactă a ochelarilor sau lentilelor de contact necesare pentru a corecta vederea pacientului.
- Aceasta se poate face manual, folosind un foropter (un dispozitiv cu multiple lentile) sau automat, cu ajutorul unui refractometru.
- Alegerea tipului de lentilă:
- Lentile aeriene: Acestea sunt lentilele tradiționale pentru ochelari. Medicul va discuta cu pacientul despre tipul de lentilă (unifocală, bifocală, progresivă) și materialele potrivite (plastic, policarbonat, sticlă).
- Lentile de contact: Dacă pacientul este interesat de lentile de contact, medicul va efectua măsurători suplimentare pentru a determina forma și dimensiunea corectă a lentilelor. De asemenea, va fi discutat tipul de lentilă de contact (zilnică, bi-săptămânală, lunară, rigidă sau moale).
- Educație și recomandări:
- Pacientul va fi instruit despre cum să poarte, să îngrijească și să mențină curate lentilele de contact, dacă acestea sunt alese.
- Pentru ochelari, medicul va recomanda tratamente suplimentare pentru lentile, cum ar fi stratul antireflex sau protecția UV.
- Urmărirea:
- Odată ce pacientul a primit corecția optică, sunt recomandate vizitele de urmărire pentru a asigura confortul, claritatea vederii și pentru a detecta orice posibile complicații.
Prin prescrierea corecției optice, medicul oftalmolog se asigură că pacienții au o vedere optimă, îmbunătățind astfel calitatea vieții lor zilnice.
Injecții perioculare, retrobulbare, subconjunctivale
Injecțiile perioculare, retrobulbare și subconjunctivale reprezintă metode utilizate în oftalmologie pentru administrarea de medicamente în anumite zone ale ochiului sau pentru anestezie. Aceste injecții sunt efectuate în contexte diferite, în funcție de afecțiunea tratată și de zona vizată. Iată o descriere detaliată a fiecăruia:
Injecții Perioculare:
- Aceste injecții sunt administrate în jurul ochiului, dar nu direct în globul ocular.
- Pot fi folosite pentru a trata afecțiuni ca inflamația sau edemul periocular.
- Mai sunt utilizate și pentru a administra anestezice înainte de unele proceduri oftalmologice.
Injecții Retrobulbare:
- Aceste injecții sunt administrate în spatele globului ocular (în zona retrobulbară).
- Sunt adesea folosite pentru a oferi anestezie locală înainte de procedurile chirurgicale oftalmologice, cum ar fi intervențiile de cataractă.
- Aceste injecții pot induce anestezia nervilor optici și motori, precum și a structurilor oculare anterioare, făcând posibilă intervenția chirurgicală fără durere.
Injecții Subconjunctivale:
- Aceste injecții sunt administrate în spațiul dintre conjunctivă (membrana transparentă care acoperă partea frontală a ochiului și interiorul pleoapelor) și scleră (partea albă, dură a ochiului).
- Sunt folosite pentru a administra medicamente, precum antibiotice sau corticosteroizi, direct în zona oculară.
- Această metodă asigură o eliberare locală a medicamentului, minimizând astfel efectele sistemice.
Toate aceste proceduri sunt realizate în condiții sterile și necesită o tehnică precisă și o bună cunoaștere a anatomiei oculare. De asemenea, pacientul ar trebui să fie monitorizat atent după administrarea injecției pentru a depista orice posibile complicații sau reacții adverse.
Spălătura de căi lacrimale
Spălătura de căi lacrimale reprezintă o procedură medicală utilizată în oftalmologie pentru a diagnostica sau trata obstrucțiile din sistemul lacrimal. Căile lacrimale permit lacrimilor să dreneze din ochi spre nas, iar o obstrucție în aceste căi poate duce la lacrimare excesivă sau infecții recurente.
Iată cum decurge procedura și câteva aspecte cheie referitoare la aceasta:
Scopul procedurii:
- Diagnostic: Pentru a determina locul și cauza obstrucției.
- Terapeutic: Pentru a elimina obstrucția și a restabili fluxul normal al lacrimilor.
Desfășurarea procedurii:
- Pacientul se așează pe un scaun sau pe o masă, iar ochiul este anesteziat cu picături locale.
- Se introduce o canulă mică sau un cateter în punctul lacrimal (micul orificiu la colțul interior al ochiului), care este apoi folosită pentru a injecta un lichid de spălare în sistemul lacrimal.
- Medicul va observa dacă lichidul de spălare apare în nas sau este regurgitat prin punctul lacrimal sau prin canaliculul lacrimal.
Rezultate:
- Dacă lichidul trece liber în nas, înseamnă că sistemul lacrimal este patent și fără obstrucții.
- Dacă lichidul se regurgitează sau nu trece, indică prezența unei obstrucții.
După procedură:
- Pacientul poate simți un mic disconfort sau o ușoară iritare în zona ochiului, care de obicei dispare rapid.
- Dacă lichidul folosit pentru spălătură conține un colorant, pacientul ar putea observa o colorare temporară a secrețiilor nazale.
Riscuri și complicații:
- Sunt rare, dar pot include infecții, sângerări sau traume la nivelul căilor lacrimale.
Spălătura de căi lacrimale este adesea urmată de alte proceduri sau tratamente, în funcție de cauza și severitatea obstrucției. În unele cazuri, poate fi necesară chirurgia pentru a rectifica problema.
Extracția de corp străin cornean
Extracția de corp străin cornean se referă la îndepărtarea unui obiect străin care s-a încrustat sau s-a așezat pe cornee, partea transparentă frontală a ochiului. Aceasta este o procedură de urgență adesea necesară când particulele, cum ar fi metalul, lemnul sau praful, intră în ochi și rămân blocate pe sau în cornee.
Iată o descriere a procedurii:
Evaluare Inițială:
- Medicul oftalmolog va examina ochiul cu ajutorul unei lămpi cu fantă sau a unui microscop pentru a identifica și a localiza corpul străin.
Anestezie:
- Picături anestezice sunt aplicate pe ochi pentru a adormi suprafața oculară și a asigura confortul pacientului pe durata procedurii.
Extracție:
- Folosind instrumente chirurgicale fine, precum o ace sau o pensetă oftalmică, medicul va îndepărta cu grijă corpul străin de pe cornee.
- În cazul în care corpul străin s-a încrustat adânc, ar putea fi necesar să se răzuiește ușor suprafața corneei pentru a-l îndepărta.
Tratament ulterior:
- După extracție, medicul poate prescrie unguent antibiotic sau picături pentru ochi pentru a preveni infecția și pentru a promova vindecarea.
- Un pansament ocular poate fi aplicat pentru a proteja ochiul și a reduce disconfortul.
Îngrijire după procedură:
- Pacientul trebuie să evite să se frece la ochi.
- Medicul va programa controale ulterioare pentru a monitoriza vindecarea și pentru a se asigura că nu există complicații.
Riscuri și complicații:
- Infecție, cicatrizare corneană, ulcere corneene și vătămarea corneei sunt potențiale complicații. Este crucial ca pacientul să se prezinte la controlul de urmărire și să urmeze toate recomandările medicului.
În general, extracția corectă și rapidă a unui corp străin cornean este esențială pentru a preveni daunele suplimentare și complicațiile potențiale. În cazul în care cineva suspectează prezența unui corp străin în ochi, este esențial să caute asistență medicală imediat.
Injecția intracolară anti-VEGF pentru patologia polului posterior.
Injecțiile intravitreale cu agenți anti-VEGF reprezintă o terapie de vârf în tratamentul unor afecțiuni oftalmologice ale polului posterior, precum degenerescența maculară asociată cu vârsta (DMAE), edemul macular diabetic și neovascularizația retiniană. Aceste injecții vizează inhibarea factorului de creștere endotelial vascular (VEGF), o proteină cheie în formarea anormală a vaselor sanguine în ochi.
Iată o descriere a procedurii și a importanței sale:
Ce este VEGF?
- VEGF (factorul de creștere endotelial vascular) este o proteină produsă de celulele care promovează creșterea și formarea de noi vase sanguine. În anumite afecțiuni oftalmologice, producția excesivă de VEGF poate determina creșterea vaselor sanguine anormale și permeabile în retină, ducând la scurgeri și edem.
Mecanismul de Acțiune:
- Agenții anti-VEGF acționează prin blocarea activității VEGF, prevenind astfel formarea de vase sanguine anormale și reducând scurgerile și umflarea în retină.
Procedura:
- Înainte de injecție, ochiul este dezinfectat și anesteziat cu picături pentru a asigura un mediu steril și pentru a reduce disconfortul.
- Folosind o seringă cu ac subțire, medicul oftalmolog injectează medicamentul anti-VEGF direct în cavitatea vitreană a ochiului.
- Procedura este rapidă și de obicei durează doar câteva minute.
Indicații pentru Tratament:
- Degenerescența maculară asociată cu vârsta (DMAE) de tip umed.
- Edemul macular diabetic.
- Neovascularizația retiniană în alte afecțiuni, precum ocluzii venoase retiniene.
Efecte Adverse și Riscuri:
- Deși majoritatea pacienților tolerează bine injecțiile intravitreale, există riscuri asociate, inclusiv infecție intraoculară (endoftalmită), hemoragie, retină decolată și formarea de cataractă. Este esențial ca pacientul să fie informat despre aceste riscuri înainte de procedură.
Urmărire:
- Pacienții sunt adesea programați pentru controale regulate după injecție pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a monitoriza potențialele complicații.
Injecțiile intravitreale cu anti-VEGF au revolutionat tratamentul unor boli ale retinei, oferind pacienților speranța menținerii sau chiar îmbunătățirii vederii lor.
